Tristetea asta a picat
14 Jul 2011 Leave a Comment
in De prin suflet adunate, De-a viaţa ascunselea
cum nu se putea mai prost.
Bine, o sa-mi ziceti, e loc vreodata de tristete in viata noastra? Eu zic ca da.
Dar, parca, ar fi totusi frumos sa intrebe si ea inainte. Daca esti pregatit, daca ai loc, daca esti prea bucuros si ai nevoie de echilibru.
Dar nu, ea vine. Nici nu bate la usa, daramite sa mai si sune inainte. Ea doar apare, chiar si cand esti la serviciu. Ce conteaza ca tu ai treaba, ca ai lucruri de pus la punct, ca ai sefi si termene-limita? Te ingramadeste in scaunul de birou si-ti umbla senina la playlist-uri. Stie ea piesele, alea vechi, pe care te-ntristezi de cand te stii. Iti mai si umbla prin toate sertarele interioare si rade cu rautate de nimicurile tale vesele. Ca sa se asigure ca esti victima sigura.
Un buton ‘ici, un buton ‘colo, si gata! ai cazut si in butoiul cu melancolie. Te mai loveste si nostalgia, ies la iveala si fantomele alea carora refuzai sa le mai dai atentie si iata cum ajungi, vorba mamei, din om neom.
